Moldova - Basarabia - Romania
Locul unde romanii devin Romani

contor
contor Scriu Artcole

 

Interviu Constantin Cheianu
     media: 5.00 din 2 voturi

Interviul domnului Constantin Cheianu pentru InfoMedia

1) Domnule Constantin Cheianu , in primul rand va multumim pentru amabilitatea de a ne raspunde la scurtul nostru interviu si speram ca peste ceva timp, cand lucrurile se vor mai aseza , sa revenim cu alte intrebari. Am dori sa stim cum ati decis sa va faceti un cont pe FaceBook , va convins colegul dumneavoastra de la Ora de Ras ?

Probabil, o să vă dezamăgesc, dar mi-am deschis cont de facebook pentru a afla ce crede publicul despre emisiunile pe care le fac. Mai tinerii mei colegi, cu care facem Ora de Ras și Mai pe scurt, au deschis de ceva timp conturi ale celor două emisiuni si daca până nu demult puteam sa deschid facebook-ul și să mă uit la comentariile oamenilor, de ceva timp facebook-ul îmi spunea că nu o mai pot face altfel decât deschizându-mi eu însumi un cont. Ceea ce am și făcut în cele din urmă.
Trebuie să vă recunosc că nu eram tentat să intru în această ”familie” imensă, din câteva considerente. Lucrul la cele două emsiuni îmi ia foarte mult timp și efort ca să mai pot comunica cum se cuvine cu cineva prin facebook. Iar o comunicare formală, superificială nu știu dacă merită… Deja vad ca nu am timp sa ma ocup de pagina mea, sa o completez, sa intreacționez cu cei care îmi fac tot felul de invitații și oferte.

2) Care emisiune din cele doua prezentate la Jurnal TV va este mai pe plac (sau mai apropiata felului dumneavoastra de a fi)?
Când abia începeam să fac ”Mai pe scurt”, mi-ar fi fost ușor să spun că preferata mea este, bineînțeles, ”Ora de Ras”. Nu știam foarte bine cum va fi emisiunea de cinci minute, dacă voi reuși ori nu, dacă publicul va accepta să vorbesc pe un ton grav, după ce l-am obișnuit cu o postură mai ”comică”. Nu am știut dacă fac bine ce fac până nu i-am auzit pe unii spectatori spunându-mi un lucru care m-a mirat foarte tare, și anume că le place mai mult ”Mai pe scurt”, decât ”Ora de Ras”. Colegii scriitori și jurnaliști au zis chiar că în ”Mai pe scurt” sunt mai eu decât în Ora de Ras, unde îmi cam fac de cap.
Din acel moment, am încetat să mai știu care din cele două emisiuni îmi este mai pe plac. Le fac pe ambele cu o daruire egală, și tonul satiric, și cel grav îmi sunt la fel de familiare. Mi se pare, totuși, că ”Ora de ras” este preferată de un număr mai mare de telespectatori și știți, e ca și atunci când ai doi copii și dacă lumea ți-l laudă mai mult pe unul, începi parcă și tu să-l îndrăgești mai tare.

3) Ati cochetat cu teatrul, cand aveti de gand sa mai scrieti o piesa noua ?
De fapt, relația mea cu teatrul este una mai profundă decât doar la nivelul cochetatului. Toți cei vreo 30 de ani înainte de a face TV, am fost legat de teatru – am scris critică de teatru, am scris piese de teatru, am creat mereu teatre, chiar am fost șef pe teatrele din Moldova activând la Ministerul Culturii. În studenție am făcut și studii de actorie în paralel cu cele de filologie… Am scris vreo 15 piese de teatru și toate au fost puse în scenă. Ultima am compus-o cu un an și jumătate în urmă, se cheamă ”Țara asta a uitat de noi”. Spectacolul cu această piesă a Teatrului ”Satiricus” a fost recunoscut cel mai bun în anul 2011 în Moldova. Mi-ar plăcea să mai scriu piese, dar nu cred că pot împăca televiziunea cu dramaturgia. Problema se pune ”ori-ori”: ori scriu piese, ori fac cele două emisiuni.

4) Stiati ca lumea va compara cu Stan si Bran? Datorita diferentei de statura din emisunea prezentata impreuna cu domnul Anatol Durbala. Cand ati ales sa prezentati impreuna ati luat in calcul si efectul acesta?
Din păcate, nu cunosc prea multe despre personajele Stan și Bran, în adolescența mea sovietică au existat doi comici, Ștepsel și Tarapunka, care pe lângă diferența de statură, mai stârneau hazul și prin faptul că vorbeau unul în rusă și altul în ucraineană.
Atunci când m-am gândit să/l invit în acest proiect pe Anatol Durbală nu am avut în cap niște predecesori, am pornit de la simpla diferență de statură, gândindu-mă că asta în sine ar trebui să provoace hazul. Efectul a întrecut cumva așteptarile noastre. Publicului îi place foarte mult această diferență de înălțimi, dar mă gândesc că lucrul acesta se întâmplă numai pentru că emsiunea a ieșit bună. Dacă era proastă, diferența de înălțime nu ar fi avut mare haz.

5) Cum reusiti sa fiti echidistant cand vine vorba de politica moldoveneasca?
Păi, vreo 20 de ani am tot fost ne-echidistant, lâudându-i pe ”ai noștri” și criticându-i pe ”ai lor”. Tot lăudându-i, ai noștri au făcut o grămada prostii și fărădelegi și nu au știut să ne ducă în familia europeană. Iată de ce astăzi îi critic pe toți nu atât după culoarea politică, cât după fapte. Cred că în Moldova asta mai continuă să fie o problemă, jurnaliștii mai continuă să-i împartă pe politicieni în ”ai noștri„ și ”ai lor”.

6) Ce planuri de viitor aveti? Evident ne referim la zona artistica .

Am și răspuns parțial la această întrebare. În apropiații doi-trei ani nu cred că o să pot face altceva decât televiziune. Problema se pune în felul urmator: nu poți face două lucruri la fel de bine concomitant. Dacă aș vrea să scriu piese bune, ar trebui să fac emisiuni proaste. Și invers.
Ce va urma după acești doi-trei ani nu știu, poate că vor veni alții 2-3 în care tot televizune voi face. Sau poate voi reveni la teatru, la proză. În acest sens, nu sunt omul care să-și facă planuri precise și să stabilească termene exacte.

7) Am auzit ca va place muzica clasica, puteti detalia?
De fapt, sunt un ”omnivor” din punctul de vedere al preferințelor muzicale… Îmi plac aproape toate genurile de muzică pe care le-a creat umanitatea, de la muzica ușoară a tinereților mele, la care, de altfel, nu prea aveam acces atunci, în anii 70-80, până la muzica pe care o ascultă tinerii de astăzi. Îmi place jazzul, îmi place rock-ul, chiar și unele piese folcorice. Dar dacă pe toate acestea le pot asculta doar cu anumite ocazii, în dependență de stare, muzica clasică o pot asculta oricând. Mă refer în primul rând la muzica simfonică, la toți ”monștrii sacri” – de la Bach, Mozart și Beethoven până la Wagner, Cieaikovski, Prokofiev.

8 ) Care credeti ca este cel mai bun film pe care l-ati vizionat si de ce?
O, îmi este greu să vorbesc despre un singur film, în acest sens, la fel cum mi-ar fi greu să aleg o singură carte preferată, un singur pictor, în fine o singură specialitate culinară etc. Trebuie să spun că preferințele mele în materie de film s-au oprit undeva la începutul anilor 90. Tot ce s-a făcut după asta în film, nu mă prea atrage. Nu pot privi filmele în cinematografele de astăzi e vorba de atâtea tehnologii, de sunetul acela îngorzitor dolby surround, care compromite frumoasa iluzie a filmului clasic. Deci, nu o să pot face altceva decât să rostesc câteva nume de regizori preferați - Tarkovski, Fellini, Gherman, Forman, Cavagni…

9) Ati dori sa aveti o legatura mai stransa cu admiratorii (sau critii) dumneavoastra prin intermediul InfoMedia?
Sensul oricărei comunicări este acela de a mă înțelege mai bine pe mine însumi și ceea ce fac. De asemenea, îmi produce plăcere să dau sfaturi bune altora. Dar de felul meu sunt o persoană mai introvertită, mai singuratecă, nu prea ies în lume, nu am gașcă, nu prea am prieteni. Nu am cunoscut oameni a căror personalitate să mă fascineze. Tot ce am găsit mai interesant în viață am luat din cărți, din muzică, de la televizor, din mine însumi.

10) Va puteti pune singur o intrebare care sa va puna in dificulate?
Există o mulțime de asemenea întrebări. Cred că fiecare dintre noi a avut o mulțime de episoade în viață de care îi este rușine să-și aducă aminte și să-și pună întrebări apropo de ele. Și dacă vă spuneam că nu sunt omul unei singure cărți, unui singur film, același lucru e valabail și cu întrebarea care m-ar pune în dificultate. Am poate prea multe, ca să aleg una singură.

Multumim domnului Constantin Cheianu pentru amabilitatea de a ne acorda acest interviu. Promitem sa revenim.


Interviul lui Vladimir Voronin la Publika
     media: 5.00 din 2 voturi

Fabrika - Emisiune prezentată de Mihaela Gherasim




Redactorul nostru Corina Br. incearca sa citeasca printre randuri discutiile din emisiunea Fabrika din 24.02.2011 impreuna cu analistul nostru politic domnul Hollender.

Corina Br. : - Dupa prima vizionare a emisiunii ce impresia v-ati format domnule Hollender?

- Prima impresie este aceea ca domnul Voronin s-a simt incoltit , in mod evident indispus de tirul de intrebari al moderatorului si al invitatului acesteia. Totusi tonul obisnuit al presedintelui PCRM a fost cel pe care-l cunoastem , si desi stanjenit de intrebari , s-a eschivat a raspunde la cele care-l incomodau.

Corina Br. : - Ce concluzie am putea trage din spusele domnului Voronin?

- Concluzia evidenta este aceea ca indiferent de situatia politica din Moldova, domnul Voronin doreste sa vina la putere si sa iasa din opozitie. S-a inteles destul de limpede faptul ca singura varianta de colaborare cu comunistii este aceea de a accepta conditiile lor si de a scoate PCRM din opozitie. Doresc functii in guvern, excluderea lui Marian Lupu de pe scena politica si evident nici o colaborare cu partidul liberal si cu domnul Ghimpu.


Interviu cu domnul Ovidiu Prelipcean
     media: 5.00 din 3 voturi

Interviu cu domnul Ovidiu Prelipcean - fondatorul e-Moldova

Acum o saptamana fondatorul portalului e-Moldova s-a reintors in Moldova. Solicitat de redactorul nostru Corina Br. A aceptat sa dea un interviu , care speram noi va ajuta cititorii nostri sa cunoasca mai bine modul in care acest portal a ajuns sa aiba aproape 70 de mii de cititori unici!

Corina Br. : - Bine ati revenit in Moldova domnule Ovidiu. Cum ati decis sa veniti in tara noastra acum aproape 6 ani?

Ovidiu P : - Primul contact cu tara dumneavoastra l-am avut in 1993, cand pornind de la o inovatie in domeniul televiziunii am venit la Chisinau si am importat piese electronice de la fabrica ALFA . Apoi, in vara anului 2005 , am decis sa extind departamentul de software al companiei mele , si unde altundeva o puteam face decat in R.Moldova. Desi multa lume se arata sceptica , eu am crezut in oamenii de aici, si dupa o activitate de 3 ani, consider ca a fost o reusita. Am colaborat cu institutii de prestigiu din Moldova, cifra de afaceri a fost multumitoare, comparabila cu cea din Romania, asa ca nu pot decat sa fiu fericit ca am ales tara dumneavoastra.

Corina Br. : - Cum anume v-a venit ideea de a lansa e-Moldova?

Ovidiu P : - Datorita experientei acumulate in Italia, cunoscand incet , incet realitatile din Moldova, mi s-a parut firesc sa creez portalul, mai ales ca in acea perioada pornisem un proiect nou pentru acele vremuri , impreuna cu prietenul si colegul meu Florin Rimboi , fondatorul celui mai popular forum al romanilor din Italia, si anume blogfactory - un concept care la acea vreme abia aparuse. In acelasi timp, doream sa experimentez ceea ce acumulasem in vremea cand am lucrat la DRTV (Directa Radio si Televiziune) din Bucuresti. Vazand ca astazi aveti un numar impresionant de cititori , care impreuna cu paginile conexe a ajuns la peste 600 de mii de cititori unici, consider ca si aceasta initiativa a fost una de succes.

Corina Br. : - Cu ce ganduri ati revenit in Moldova?

Ovidiu P : - Dupa evenimentele din 7 aprilie, am decis sa vand drepturile asupra e-Moldova si sa opresc activitatea companiei in Moldova si am mutat activitatea in Spatiul Schengen , unde ne-am extins in domeniul turistic si agricol. La solicitarea unor televiziuni din Moldova am revenit pentru a negocia deschiderea unui Talk Show , insa momentan , poate datorita formatului propus nu m-am decis inca. Poate ca vor veni si alte oferte , si ma voi hotari sa accept una din ele. Momentan insa doar cochetez cu aceasta idee.

Corina Br. : - Cum puteti fi contactat?

Ovidiu P : - Momentan prin email sau la redactia e-Canada.

Corina Br. : - Acum ca ati adus in discutie si e-Canada, considerati ca si acesta a fost un succes?

Ovidiu P : - Desigur , cei aproape 55 de mii de vizitatori unici, peste 1000 de comentarii si circa 5900 de abonati ma fac sa cred ca a fost un real succes. Din informatiile mele , peste 300 de moldoveni au putut emigra in Canada pe baza informatiilor publicate de noi, colaborarea prezenta cu una din cele mai renumite case de avocatura specializate in emigratie , faptul ca portalul este citat de site-uri cum ar fi Ambasada.ro , Stiriazi.ro , Bers Travel.ro si altele ma fac sa fiu convins ca asa este. Desi am vandut 10 % din drepturile pentru portal (am dorit sa vindem initial 50 % cu numai 1000 de euro ... la licitatie am obtinut 10 mii de euro pentru doar 10 %) , inca detinem controlul si speram ca in curand sa gasim un cumparator pentru restul de 40 % , care sa ne poata convinge ca va pastra politica inceputa de noi. Cele 10 % din drepturi vandute , au fost vandute unui colaborator din Canada care se pare ca este multumit dei nvestitia facuta.

Corina Br. : - Ce alte planuri de viitor mai aveti , legate de R. Moldova?

Ovidiu P : - Momentan nu asi dori sa discut depre ele, astept sa vad daca vom gasi colaboratori viabili , in aceasta perioada de criza, dar asi fi fost bucuros daca ar fi fost cineva interesat in proiectele noastre din agricultura, avand invedere ca deschiderea pe care o avem momentan in Uniunea Europeana ar ajuta atat R. Moldova cat si pe investitor. Ramane de vazut daca se va concretiza ceva anul acesta, deoarece timpul ramas pana in primavara este foarte scurt, si inertia investitorilor din Moldova este binecunoscuta.

Corina Br. : - Domnule Ovidiu, va multumim pentru timpul acordat si va mai asteptam la noi in redactie.
(Redactia : cititorii pot pune intrebari, acestea vor fi transmise domnului Ovidiu P. )


Interviu cu Ala Mindicanu
     media: 5.00 din 13 voturi

Primul set de 10 intrebari pentru doamna Ala Mindicanu

1)Doamna Ala Mindicanu, ca fost politician in Republica Molova, cum vedeti rolul femeii in Moldova, atat in politica cat si in viata sociala?
Cred ca încă nu am ajuns la etapa totalurilor, dar dacă e să ne referim la lucrurile importante cu adevărat în viaţa omului, pot spune că printre realizările mele se numără o familie unită, adică un soţ iubitor, copii şi nepoţi fericiţi, pe care îi pot vedea în fiecare zi. Apoi, după cum spune înţelepciunea populară, am scris o carte (şi voi mai scrie şi altele), am sădit mai mulţi copaci (şi voi mai sădi), am învăţat câteva limbi străine (şi voi mai învăţa) şi tot aşa…

2) Unde vedeti Republica Moldova in urmatorii 5 ani, dar in urmatorii 20 de ani?
Am plecat la fiica mea mai mare, care are trei copii şi care au nevoie de mine acolo. Sunt înainte de toate mamă şi bunică, şi apoi o persoană publică. Şi pentru că a venit vorba, trebuie să spun că nu cred în persoanele publice care nu au grijă de cei apropiaţi, care îşi neglijează copiii. Dacă nu-ţi poţi administra propria familie, cum vei administra treburile unui sector public? Aşa că am decis să plec la copii şi la nepoţi, pentru a fi utilă celor dragi. Menţionez că astăzi, în epoca globalizării, mişcarea populaţiei nu mai poate fi tratată ca în perioada sovietică – ai ieşit din URSS, înseamnă că ţi-ai trădat ţara. Astăzi circulaţia liberă a persoanelor constituie unul din principiile de bază ale lumii civilizate. Dubla cetăţenie este prevăzută şi ea de Constituţia Republicii Moldova. Deci, nu s-a întâmplat nimic ieşit din comun, eu ţin legătura cu cei rămaşi în Moldova, cu părinţii vorbim în fiecare zi, la Chişinău venim ori de câte ori ne putem permite. Singura parte „slabă” a aflării noastre în Canada este distanţa mare de rude, de prieteni. Dar, cu mijloacele de comunicare moderne, depăşim acest neajuns prin comunicarea la telefon, messenger, skype etc.

3)Ce ii sfatuiti pe tinerii Moldoveni? Sa emigreze in Canada sau sa ramana in propria tara?
Sper ca în 5 ani Republica Moldova să realizeze reformele preconizate, să demareze cu succes procesul de integrare europeană. Mai sper ca până în 2013 să se fortifice partidele democratice, astfel ca alegătorul basarabean să aibă din ce alege şi să nu-şi mai dorească iar o „mână de fier”. Peste 20 de ani sper să fim deja bine integraţi în Uniunea Europeană, să fim un teritoriu în care oamenii prosperă, iar drepturile şi libertăţile cetăţeneşti sunt respectate plenar.

4)Ce artist contemporan v-a impresionat cel mai mult din Moldova si de ce? Va trebui sa alegeti unul singur, caci sunt sigur ca sunt foarte multi artisti de valoare care v-au impresionat.
Eu mă bucur pentru rezultatele alegerilor din 29 iulie, sper ca negocierile să se finalizeze cu un vot reuşit al preşedintelui şi prim-ministrului. Nu cred că e cazul să mizăm pe un singur partid, toate formaţiunile necomuniste care au intrat acum în parlament trebuie să devină promotoare eficiente ale integrării europene. Sper din toată inima că vor reuşi să constituie prima guvernare democratică de durată şi de succes.

5)Credeti ca in Republica Moldova exista un partid politic care va putea urni Moldova pe calea europeana? Daca da, care este acesta.
Dacă vorbiţi de reconciliere, nu văd ce probleme ar exista între cetăţenii simpli. Probleme apar numai atunci când liderii de la Chişinău promovează politica rusească de demonizare a Occidentului şi mai ales a României. Odată cu instaurarea la Chişinău a unei guvernări democratice şi proeuropene, nu va mai fi cazul să ne preocupăm de acest subiect, relaţia normală, de bună vecinătate dintre românii de pe ambele maluri ale Prutului nemaifiind pusă la îndoială de nimeni.

6)De ce ati plecat in Canada? Care sunt partile bune ale deciziei Dumneavoastra si care cele slabe.
Basarabenii sunt extrem de diferiţi, eu au venit în Canada cu „tot tacâmul” de clişee identitare. Unii, majoritatea, se integrează în viaţa de aici mai mult prin comunitatea de limbă română, alţii - prin cea de limba rusă, iar o mare parte nici nu vor să audă de compatrioţi sub nicio formă („m-am săturat de moldoveni, nu vreau sa mai aud de ei aici”). Organizaţia noastră este deja cunoscută în spaţiul românesc al Montrealului. Din punct de vedere organizaţional, până acum în Quebec nu a existat nici un ONG basarabean oficial înregistrat. CMQ este prima organizaţie de acest fel care are drept scop integrarea imigranţilor sosiţi de Republica Moldova în societatea canadiană şi păstrarea valorilor culturale, spirituale şi lingvistice. Adică, scopul acestei organizaţii nu este unul politic, ci integraţional. Statul canadian oferă programe, granturi şi susţinere substanţială reprezentanţilor deferitelor comunităţi. De ce să nu beneficieze şi basarabenii de o susţinere în acest sens? Să dau un exemplu. Acum lucrăm la elaborarea unui proiect pentru 2010 prin care 15-20 de tinere venite din Republica Moldova să fie ajutate să se integreze în piaţa muncii din Quebec. Ele vor beneficia de cursuri de integrare, de francizare, de comunicare şi peste câteva luni de la sosire vor putea să se aranjeze la un serviciu sigur. Dacă nu am avea această organizaţie, nu am putea să le ajutăm. Vă îndemn să urmăriţi site-ul nostru, www.moldovaquebec.ca pentru a vedea ce activităţi desfăşurăm. La 29 august 2009 vom organiza, pentru prima oară în Quebec, Ziua Limbii Române, la care vor participa artişti şi oaspeţi, vorbitori de limbă română. Va fi, la sigur, un eveniment de proporţii!

7)Veti reveni definitiv in Moldova? Cum motivati decizia dumneavoastra.
Este un subiect pentru un interviu aparte. Tema egalităţii de gen nu se discută nicăieri în lume în afara procesului democratic ca atare. Egalitatea de gen, ca şi dreptul la vot, nu se mai pune la îndoială. Altceva este realizarea acestui principiu. Acum, că avem Legea egalităţii, adoptată încă în 2006, nu trebuie decât s-o aplicăm. În noul parlament vom avea 25 de femei, dintre care doar 5 sunt de la opoziţie. Astfel, până la realizarea egalităţii în fapt, mai avem mult. Pentru mine, atitudinea unui stat faţă de femei vorbeşte despre spiritul democratic al acestuia. Dacă femeile nu sunt respectate şi reprezentate echitabil în organele decizionale la toate nivelurile, îmi dau seama că democraţia este o lozincă formală şi nu un mod de viaţă. Au fost partide care au propus femei în parlament 50 la 50. Ce se aude cu acest principiu azi? Nici una pe listă! De multe ori egalitatea de gen este folosită în scopuri electorale, pentru a atrage votul femeilor, nu pentru a le promova. Când femeile însele vor realiza că trebuie să fie reprezentate echitabil şi vor fi unite, atunci vom putea vorbi despre rolul femeii în viaţa politică şi socială. Deocamdată, ele sunt primele care suportă efectele unei guvernări proaste şi susţin, din păcate, spiritul patriarhal din societate şi din partide. Guvernarea democratică-2009 ar putea face un pas enorm pe drumul democraţiei, înaintând femei în guvern, alocând bani pentru realizarea prevederilor Legii egalităţii ş.a.m.d.

8)Cum vedeti relatia dintre diaspora romaneasca si cea moldoveneasca in Canada. Ma refer aici la situatia actuala si nu la cea de viitor.
Pot să dau, fără să stau prea mult pe gânduri, numele lui Grigore Vieru, un model de talent, onestitate, dedicaţie pentru valori şi patriotism nedisimulat. A creat Valori şi va rămâne în memoria generaţiilor viitoare. Am suferit nespus când a l-am pierdut. Noi l-am comemorat la Montreal şi o vom face în fiecare an, la 14 februarie, de ziua lui. Şi la 29 august, la sărbătoarea anuală, vom recita versurile celui care a cântat Mama, Limba Româna şi Tricolorul.

9)Care credeti ca este cea mai importanta realizare a dumneavoastra?
Nu mă gândesc acum la acest subiect, voi merge la Chişinău ori de cât ori voi putea, voi consolida aici comunitatea celor care vin, tot mai mulţi de altfel, din Republica Moldova şi îi voi ajuta, prin programele existente, la integrarea lor economică şi socială. Voi ţine legătura şi cu mass-media, şi cu cercurile politice din Chişinău, în măsura în care sunt interesate să ştie ce şi cum se întâmplă cu cei care decid să plece de acasă. Am multe de spus la subiectul participare la alegeri, activitate civică şi posibilităţi de comunicare cu cetăţenii Republici Moldova stabiliţi peste hotare. Dar deocamdată nu văd vreun interes din partea cercurilor politice şi mass-media faţă de acest subiect.
10) Cine credeti ca ar trebui sa faca primul pas in reconcilierea relatiilor dintre Modova si Romania? Ma refer aici nu la relatiile diplomatice ci la cele dintre cetatenii celor doua republici.
Nu dau sfaturi, această chestiune delicată o rezolvă fiecare pentru el însuşi. Eu aş pune altfel problema: ce trebuie să facă un stat ca tinerii să nu plece, ci să fie în măsură să-şi asigure un viitor acasă şi nu în afară? Sper că acum, cu stabilirea unei guvernări democratice, această problemă să-şi găsească soluţia. Când pleacă tinerii de acasă? Când nu văd un viitor pentru ei şi pentru familia lor. Nu politica ne ţine într-un loc, ci necesitatea unei vieţi normale, liniştite, când poţi să ai o familie, o casă, o meserie, un loc de muncă normal, un salariu decent. Când eşti respectat şi respecţi pe alţii. Când nu te temi că vei fi deposedat de tot ce ai agonisit pentru că i-a plăcut cuiva businessul tău. Când legea e una pentru toţi, iar un preşedinte de ţară primeşte amendă, ca orice cetăţean de rând, dacă încalcă regulile de circulaţie. Fiind în Canada, eu văd multe lucruri care îmi deschid ochii asupra unor detalii pe care nu le-am cunoscut când eram la Chişinău. Am călătorit mult, dar una e să călătoreşti, şi alta e să stai într-un stat mai mult, cunoscând sistemul din interior. Canada m-a primit şi mă tratează aşa cum n-am fost niciodată tratată la acasă, nici când eram deputat în parlament. În acest sens, ar fi bine ca politicienii din Chişinău să contacteze cu cetăţenii moldoveni stabiliţi în afara hotarelor şi care au obţinut succese în ţările de destinaţie, să afle în amănunt cum este organizată viaţa politică, economică şi socială în altă parte şi să folosească realizările pozitive ale altor ţări. Altfel riscăm să promovăm aceleaşi modele comportamentale, totalitare şi autoritare, considerându-ne apriori superiori celorlalţi numai pentru faptul că stăm acasă…Nu statul acasă contează, ci eficienţa şi performanţa în activitate. Tinerilor din Republica Moldova le doresc un stat care să-i aprecieze şi să le ofere un sistem educaţional, economic şi politic modern, civilizat şi echitabil. Să contribuie, în măsura posibilităţilor, la constituirea unui asemenea stat. Să fie eficienţi şi fericiţi.
Daca doriti sa ii puneti intrebari doamnei Ala Mindicanu, le puteti posta aici sub forma de comentarii, noi le vom transmite prin intermediul FaceBook!




 




Prietenii mei

Reprezint Muntenia in recensamantul Bloggerilor

Curs Valutar v1.0








Magazin naturist
 
   
Powered by www.ablog.ro
Termeni si Conditii de Utilizare